Dermatita atopică apare la persoanele cu o predispoziție genetică de a dezvolta afecțiuni alergice precum eczema, rinita alergică, astmul bronșic, conjunctivita alergică (grupul bolilor atopice), urticarie. Această predispoziție poartă numele de ATOPIE. Există o ușoară predominantă pentru sexul masculin. În 80% din cazuri, debutul este sub vârsta de 5 ani (50% până la 1 an, 30% între 1-5 ani).

Există o serie de factori implicați în apariția acestei boli, printre care se numără atât bagajul genetic, cât și factorii de mediu (în care se încadrează și obiceiurile de consum) și factorii imunologici.

 

Manifestări în dermatita atopică la adult

Pacientul atopic adult prezintă o vasoconstricție accentuată a vaselor mici cu manifestări ca paloarea cutanată, extremitățile reci, vasoconstricția persistentă pe o perioadă mai îndelungată după expunerea la frig, dermografismul alb etc.

Simptomatologia dermatitei atopicei poate fi grefată de semne clinice precum xeroza cutanată, ihtioza, tegumentele palide, keratoza pilară (pe brațe, coapse și obraji), prezența unui pliu suplimentar la nivelul pleoapei inferioare (semnul Dennie-Morgan), edem periorbital, alopecie triangulară în regiunea temporală, crize de hipersudorație, pigmentare periorbitară, hiperliniaritate palmară, buze uscate și fisurate (șanțurile pseudo-Parrot).

Dermatita atopică poate apărea la orice vârstă, astfel, există dermatită atopică infantilă (a sugarului și copilului mic (0-2 ani), care debutează după luna a treia de viață, între 3-6 luni), Dermatita atopică a copilăriei (dermatita atopică a copilului peste doi ani), și dermatita atopică a adultului (7-10% din dermatita atopică juvenilă persistă la adult. În 10-15% dintre cazuri poate debuta după vârstă de 15 ani, iar în 5% din cazuri chiar după vârstă de 40 de ani).

Nu există un semn clinic sau un marker de laborator specific dermatitei atopice. Majoritatea cazurilor care apar în copilărie prezintă manifestări suficient de evidente încât să nu pună probleme de diagnostic. Morfologia și distribuția leziunilor variază în funcție de vârstă. Astfel, când diagnosticăm un pacient cu dermatită atopică, trebuie să ținem cont de momentul apariției leziunilor cutanate.

Dermatita atopică a adultului este caracterizată de leziuni simetrice localizate pe față (pleoape, frunte, perioral), gât, torace anterosuperior, centura scapulară, zonele flexoare ale articulațiilor mari, dosul mâinilor, perimamelonar (la femei). Lichenificarea apare la nivelul mâinilor și al zonelor flexurale, iar pruritul este mai intens. Unii pacienții prezintă în regiunea occipitală, laterocervicală, pe zonele de extensie ale antebrațelor, pe zonele anterioare ale gambelor, în regiunea sacrală și a organelor genitale externe, plăci rotund ovalare, hiperpigmentate, brun-cenușii, cu cadrilajul pielii accentuat. Aceste leziuni poartă numele de lichen simplex cronic sau neurodermită circumscrisă, fiind considerate o formă minoră de atopie.

Eczema mâinii poate fi prima manifestare a multor adulți cu dermatită atopică.

Atopicii prezintă o anomalie funcțională a musculaturii vaselor mici manifestată prin tendința exagerată la reacții de vasoconstricție. Astfel se explică paloarea cutanată, vasoconstricția prelungită după expunerea la frig, temperatura scăzuta la extremități, răspuns minim la administrarea intradermică de histamină, dermografismul alb. Stimulii care provoacă sudorație crescută (efortul, căldura, îmbrăcămintea ocluzivă etc.), contactul cu lâna și solvenții lipidici determină acutizări ale bolii.

Manifestările oculare cel mai des observate sunt: pigmentare periorbitară, keratoconjunctivita recidivantă, keratoconusul și cataracta subcapsulară (la 10% dintre adolescenții și adulții cu dermatită atopică, în special la bolnavii cu dermatită atopică severă).

 

Tratamentul și îngrijirea zilnică în dermatita atopică

Există o asociere între dermatita atopică și îngrijirea excesivă în sensul că igiena excesivă duce la îndepărtarea filmului lipidic protector al pielii, ceea ce va antrena un dezechilibru al integrității cutanate. La contactul pielii cu săpun sau detergent crește pH-ul și se intensifică activitatea unor enzime specifice, ceea ce va duce la ruperea barierei cutanate. Iar bariera cutanată alterată reprezintă o poartă de intrare pentru alergeni, iritanți de contact, agenți infecțioși.

Dușurile frecvente pot duce la uscăciunea pielii, dar limitatea lor la un singur duș pe zi, cu o durată cât se poate de scurtă și cu apă la o temperatură scăzută ajută atât la hidratarea pielii, cât și la îndepărtarea bacteriilor și a altor microroganisme care pot cauza infecții ale pielii. Pacientul cu dermatită atopică trebuie să facă un duș în fiecare zi pentru că în peste 90% dintre leziunile de dermatită atopică există o colonizare cutanată cu stafilococ auriu, acesta putând exacerba inflamația. În lipsa unei igiene corespunzătoare, multiplicarea stafilococului în exces poate produce impetiginizare, foliculite, piodermite, adenopatii satelite sau infecții profunde. Este foarte important ca după duș, când pielea este încă ușor umedă, să se aplice emolientul specific pentru pielea atopică.

Cei mai multi pacienți cu dermatită atopică nu pot înțelege de ce dușurile frecvente nu sunt benefice pentru pielea lor. Cum am discutat mai sus, distrugerea barierei cutanate nu face decât să exacerbeze leziunile pielii atopice. Un singur dus pe zi este suficient. Igiena în dermatita atopică este esențială, fiind de subliniat atât rolul unui tegument curat în prevenirea leziunilor și a păstrării integrității barierei de protecție, cât și importanța produselor de igienă folosite. Se recomandă evitarea săpunurilor alcaline, a săpunurilor colorate, dar și a detergenților. Este absolut necesară folosirea produselor de igienă special concepute pentru pielea atopică, formule fără săpun, fără coloranți artificiali, hipoalergenice, care să curețe delicat și să protejeze echilibrul pielii.

Dispunem astăzi de o gamă largă de geluri de duș sau uleiuri de duș, cum sunt cele din gama Atoderm. După folosirea lor, se recomandă îngrijirea complementară cu balsamuri și creme hidratante din aceeași gamă (Atoderm cremă hidratantă, Atoderm Intensiv Balsam).

O altă greșeală frecventă în rândul pacienților atopici o reprezintă utilizarea excesivă, pe perioade lungi de timp, a dermatocorticoizilor. Deși leziunile de dermatită atopică se ameliorează pe durata tratamentului topic dermatocorticoid, odată cu întreruperea acestuia, simptomatologia revine, uneori agravată. Un alt dezavantaj al utilizării îndelungate a dermatocorticoizilor îl reprezintă apariția atrofiei cutanate (însoțită de echimoze, teleangiectazii, vindecare cutanată defectuasă), acneea cortizonică, rozaceea, dermatita periorală. Tratamentul sistemic corticoid folosit în dermatita atopică se poate complica cu apariția sindromului Cushing. Tocmai de aceea, este necesar ca aplicarea acestui tratament să se facă exact cum prescrie medicul specialist.

 

Cum poate un adult cu dermatita atopică să aibă o viață normală?

Atât timp cât sunt respectate regulile de igienă destinate pacienților cu atopie, astfel încât să se reducă pe cât posibil apariția leziunilor de dermatita atopică, împreună cu vestimentația și adoptarea unui stil de viață sănătos, adultul cu dermatită atopică se poate bucura de o viață normală, poate să lucreze, să practice sportul și să țină sub control simptomatologia.

 

Dr. Mihaela Radu – medic specialist dermatovenerologie

CELE MAI RECENTE ARTICOLE

La ce vârstă debutează dermatita atopică? La ce vârstă debutează dermatita atopică?

În general, dermatita atopică debutează în copilărie, în 85% dintre cazuri înaintea vârstei de 5 ani, iar în 55% din cazuri în primul an de viață. În ...

citește tot articolul
Dermatita atopică - consideratii clinice. Simptome și semne în funcție de vârstă Dermatita atopică - consideratii clinice. Simptome și semne în funcție de vârstă

D.A. este o afecțiune dermatologică cu aspect clinic și evoluție legate de vârstă. Pruritul este simptomul esențial. Eczema (în diversele sale forme: ...

citește tot articolul
Dermatita atopică nu este contagioasă Dermatita atopică nu este contagioasă

Dermatita atopică nu este o boală contagioasă, nu se transmite prin contact direct. Este o boală multifactorială, cu o componentă genetică (dacă ambi...

citește tot articolul
Rutina de îngrijire în dermatita atopică Rutina de îngrijire în dermatita atopică

Prevenția acutizărilor și a senzației de mâncărime poate fi făcută cu o rutină de îngrijire adecvată. Îngrijirea pielii, inclusiv băile și emolierea e...

citește tot articolul