Dermatita atopică - cum să recunoaștem factorii declanșatori pentru a ne proteja de recurențele ei

Dermatita atopică este o afecțiune cutanată inflamatorie, pruriginoasă cu evoluție cronică, recurentă, cu distribuție și morfologie tipică.

Cunoașterea factorilor implicați în patogenia bolii reprezintă un prim pas important în prevenția primară a afecțiunii.

Afecțiunea este consecinţa acţiunii sau coacţiunii mai multor factori, remarcându-se participarea predispoziţiei genetice şi a factorului imunologic.

Predispozitia genetică în dermatita atopică

În ceea ce priveşte predispoziţia genetică, în 60-80% din cazuri s-au constatat antecedente familiale atopice.

Prezența componentei genetice este susținută de studiile care au arătat că riscul ca un copil să facă dermatita atopică este crescut, dacă unul sau ambii părinți au această afecțiune. În plus, riscul pentru dezvoltarea bolii, dacă unul sau ambii părinți au astm sau rinită alergică este mai mare decât în populația generală.

 

Factorii imunologici în dermatita atopică

La pacienţii cu dermatită atopică, au fost raportate o serie largă de anomalii imunologice şi non-imunologice atât la nivel cutanat, cât şi în ser. Încă din perioada prenatală, mai ales în ultimul trimestru de sarcină, fătul este protejat de factorii externi prin sistemul imun al mamei, de peptidele şi proteinele antimicrobiene din lichidul amniotic, fătul sintetizează proteine antimicrobiene la nivelul epidermului (defensine şi cathelicidine). În perioada natală, are loc prima colonizare a nou-născutului cu bacterii din flora mamei şi în perioada imediat postnatală, prin alăptarea la sân, are loc formarea microbiozei intestinale cu rol antimicrobian şi stimulator al dezvoltării sistemului imun la nivel intestinal. Orice perturbare a acestei microbioze va putea cauza invazia agenţilor patogeni la acest nivel.

 

Factorii externi în dermatita atopică

Prevalența afecțiunilor alergice a crescut în ultimele decade. Cauza acestei creșteri rapide nu poate să fie explicată prin modificări în genetica populației, motiv pentru care factorii de mediu se consideră că ar fi o posibilă explicație.

În unele ţări din Europa, în Japonia şi Australia, numărul bolnavilor atopici a crescut de 2-3 ori în ultimii 10-20 ani. Printre cauze sunt incluse:

articol bullet

poluarea atmosferei, în particular prin traficul intens de automobile;

articol bullet

creşterea standardului de igienă „hygiene hypothesis", dar care implică şi creşterea agre­siu­ni­lor asupra tegumentului prin detergenţi, săpunuri. Spălatul excesiv al bebeluşilor, utilizarea unor produse cosmetice nepotrivite, cu ingrediente puternice. Igiena excesivă ar fi responsabilă, între altele, de lipsa producerii colonizării fiziologice intestinale cu enterococi şi cu bifidobacterii, care prin antigenele şi endotoxinele secretate ar stimula limfocitele Th1 şi ar induce toleranţa imu­no­lo­gică. Există autori care susţin că suplimentarea cu bifidobacterii, făcută precoce, poate preveni apariţia dermatitei atopice la cei predispuşi genetic, iar la cei cu manifestări clinice s-ar reduce severitatea bolii;

articol bullet

acumularea de tot mai multe alergene la domiciliu prin schimbări în modul de coabitare (existenţa de acarieni, pisici, câini);

articol bullet

tabagismul tinerelor mame, care este în creștere;

articol bullet

aditivii nutriţionali chimici;

articol bullet

modificarea comportamentului alimentar prin introducerea de alimente noi (în special fructe exotice, arahide etc.). Diversificarea precoce a alimentaţiei pare să crească frecvenţa dermatitei atopice;

articol bullet

expunerea mai redusă la infecţii (virus rujeolic, virusul hepatitic A, helicobacter pylori, toxoplasma gondii, lactobacillus ruminus etc.).

articol bullet

in­fec­ţiile respiratorii şi erupţia dentară pot declanşa un puseu de dermatită atopică la sugar şi la copilul mic.

articol bullet

pentru toate vârstele, stimulii susceptibili de a provoca hipersecreţie sudorală (emoţia, căldura, exerciţiul fizic, ocluzia prin îm­bră­că­min­te sau pomezi) pot antrena prurit violent şi un nou puseu de der­ma­ti­tă atopică. Contactul cu lâna şi solvenţii lipidici agravează dermatita atopică. Uneori au efect nefavorabil menstrele şi graviditatea. Deşi unele alergene alimentare pot declanşa sau exacerba o dermatită atopică, un regim alimentar prea res­tric­tiv împiedică dezvolatarea staturo-ponderală a acestor copii.

Elemente cheie de reținut

articol bullet

cunoașterea factorilor implicați în apariția dermatitei atopice constituie un pas important în prevenția primară a acesteia, anumiți factori, în deosebi cei de mediu, putând fi influențați;

articol bullet

controlul factorilor iritanți (detergenții, săpunurile cosmetice, substanțele chimice, poluanții, materialele abrazive, temperaturile și umiditatea extremă);

articol bullet

se vor folosi emoliente după baie;

articol bullet

evitarea fumatului pe parcursul sarcinii, cât si după;

articol bullet

evitarea și tratarea promptă a suprainfecțiilor.

Dr. Claudia Cirstea – medic specialist dermatolog