Dermatita atopică este o afecțiune ce poate debuta la orice vârstă. Pacienții afectați prezintă o predispoziție genetică de a dezvolta afecțiuni alergice precum eczema, rinita alergică, astmul bronșic, conjunctivită alergică, urticarie. Chiar dacă în 80% din cazuri debutul este sub vârsta de 5 ani, există foarte multe cazuri în care dermatita atopică poate debuta la vârsta adultă, cu o predominanță pentru sexul masculin. 

Cele mai multe cazuri care apar în copilărie prezintă manifestări suficient de evidente încât să nu pună probleme de diagnostic. Morfologia și distribuția leziunilor variază în funcție de vârstă. Astfel, când diagnosticăm un pacient cu dermatită atopică, trebuie sa ținem cont de momentul apariției leziunilor cutanate

Dermatita atopică a copilăriei apare fie ca o continuare a dermatitei infantile, fie de novo, cu debut târziu în copilărie. Sunt implicate zonele flexurale ale articulațiilor mari (plica cotului, articulația pumnului, fosa poplitee), ceafa, regiunea laterocervicală, dosul mâinilor și picioarelor. 

Dermatita atopică a adultului este caracterizată de leziuni simetrice localizate pe față (pleoape, frunte, perioral), gât, torace antero-superior, centura scapulară, zonele flexoare ale articulațiilor mari, dosul mâinilor. Lichenificarea apare la nivelul mâinilor și al zonelor flexurale, iar pruritul este mai intens.  

 

Eczema mâinii poate fi prima manifestare a multor adulți cu dermatită atopică

Simptomatologia dermatitei atopicei poate fi grefată de semne clinice ca: xeroza cutanată, ihtioza, tegumente palide, keratoza pilară (pe brațe, coapse și obraji), prezența unui pliu suplimentar la nivelul pleoapei inferioare (semnul Dennie-Morgan), edem periorbital, alopecie triangulară în regiunea temporală, crize de hipersudorație, pigmentare periorbitară, hiperliniaritate palmară, buze uscate și fisurate (șanțurile pseudo-Parrot).

Atopicii prezintă o anomalie funcțională a musculaturii vaselor mici manifestată prin tendința exagerată la reacții de vasoconstricție. Astfel se explică paloarea cutanată, vasoconstricția prelungită după expunerea la frig, temperatura scăzută la extremități, răspuns minim la administrarea intradermică de histamină, dermografism alb

Există mulți factori care sunt implicați în debutul târziu al dermatitei atopice atât la copil, cât și la adult. Printre aceștia se numără atât bagajul genetic, cât și factorii de mediu și factorii imunologici. Bolile alergice sunt declanșate de mai mult de 20 de gene. Este vorba, în special, de mutații ale genei filagrinei de pe cromozomul 1q21 care determină deteriorarea funcției de barieră a pielii, cu pierderea unei cantități mari de apă (transepidermică) și accesul alergenilor, antigenelor și al substanțelor chimice din mediu.

Dermatita atopică este transmisă familial cu o puternică influență maternă, astfel că pacienții afectați au o rudă de gradul I cu o boală alergică existând un grad de specificitate în transmiterea atopiei

 

Ce poate determina apariția dermatitei atopice?

Există o listă vastă de factori implicați atât în declanșarea, cât și în întreținerea leziunilor de dermatită atopică. Alergenii alimentari conținuți în ouă, laptele de vacă, alimente vegetale (soia, alune, făină de grâu) sunt responsabili de declanșarea bolii la aproximativ 40% din copiii cu forme moderate sau severe. Tot în această categorie intră substanțele eliberatoare de histamină (brânză, vin roșu, crustacee, căpșuni) și substanțele vasodilatatoare (din alcool, condimente) care sunt eliberatoare de histamină și determină prurit, favorizant pentru eczema de grataj întâlnită în dermatita atopică. 

Trofalergenele pot fi incriminate în producerea de leziuni pruriginoase cronice mai frecvent la adult. Aceștia prezintă o sensibilizare la metale: crom, nichel, cobalt, iar un regim sărăc în metale duce la ameliorarea simptomelor. 

Un factor foarte important este bariera cutanată care, atât timp cât este alterată, reprezintă o poartă de intrare pentru agentul infecțios. Este vorba despre fenomenul de down regulation din stratul cornos scăderea nivelului de ceramide, creșterea nivelului de enzime proteolitice endogene, creșterea pierderilor transepidermice de apă. Astfel, la contactul dintre piele cu detergentul (săpun) are loc creșterea pH-ului și creșterea activității proteazelor endogene ceea ce va duce la ruperea barierei cutanate. 

 

Există vreo bacterie implicată în acutizarea dermatitei atopice cu debut târziu?

Stafilococul auriu exacerbează inflamația în dermatita acută. Peste 90% dintre pacienții cu dermatită atopică prezintă colonizare cutanată cu Stafilococ auriu. În pielea afectată de această boală, corneocitele determină scăderea cantității de ceramide și acizi grași liberi, molecule care au rol de mentinere a apei în țesuturi. Astfel, pierderea crescută de apă transmembranară face ca pielea să devină foarte sensibilă, uscată, fisurată și astfel o poartă de intrare pentru alergeni, iritanți de contact, agenți infecțioși.

 

Stresul psihic – componenta importantă în declanșarea dermatitei atopice cu debut târziu

Factorii psihologici reprezentați de stres sunt o componentă importantă în patogeneza dermatitei atopice. S-a observat că îndepărtarea acestui factor permite uneori să se asiste la regresii spectaculoase. Cei mai afectați sunt copiii școlari, asupra cărora se exercită presiuni puternice atât din partea performanțelor școlare, dar și a mediului social din care fac parte. De cele mai multe ori, vacanțele se însoțesc și de ameliorarea până la dispariția pe o perioada limitată de timp a leziunilor de dermatită atopică. 

Soarele are efecte bune, dar la adult poate exista o fotosensibilizare. Căldura și frigul excesiv reprezintă factori de agravare a dermatitei atopice

Pacientul atopic, fie el adult sau copil, prezintă o vasoconstricție accentuată a vaselor mici cu manifestări ca paloare cutanată, extremități reci, persistența vasoconstricție pe o perioadă mai îndelungată după expunerea la frig, dermografism alb etc. 

 

Putem preveni Dermatita atopică?

Putem încerca să limităm, pe cât posibil, apariția leziunilor cutanate prin reducerea expunerii la factorii de mediu implicați în declașarea dermatitei atopice. Gena de atopie este transmisibilă, astfel încât nu putem exclude transmiterea ei la generațiile următoare în cadrul aceleași familii. Se recomandă evitarea alergenilor alimentari, aeroalergenilor, trofalergenii, autoalergenii. Este necesară menținerea unei bariere cutanate integre, cu limitarea apariției uscăciunii cutanate. Evenimentele stresante ar trebui evitate pe cât de mult posibil precum și utilizarea medicamentelor posibil incriminate în declanșarea erupției atopice. Ținând cont de aceste evenimente, care pot determina apariția dermatitei atopice, orice persoană cu predispoziție la atopie poate reduce pe cât posibil apariția bolii.

Sfaturi pentru tratarea și vindecarea leziunilor de dermatită atopică cu debut târziu (copil sau vârstă adultă)

Tratamentul începe de la igiena tegumentelor astfel că igiena excesivă duce la îndepărtarea filmului lipidic protector al pielii, ceea ce va antrena un dezechilibru al integrității cutanate. 

Dușurile frecvente pot duce la uscăciunea tegumentului, dar limitatea lor la un singur duș pe zi, cu o durată cât se poate de scurtă și cu apă la temperatură cât mai scăzută posibil ajută atât la hidratarea pielii, cât și la îndepărtarea bacteriilor și a altor microoganisme care pot cauza infecții ale tegumentului. Pacientului cu dermatită atopică trebuie să facă un duș în fiecare zi datorită faptului că în peste 90% dintre leziunile de dermatită atopică există o colonizare cutanată cu stafilococ auriu, acesta putând exacerba inflamația. Este foarte important ca după duș, când pielea este încă ușor umedă, să se aplice emolientul specific pentru pielea atopică.

Se recomandă evitarea săpunurilor alcaline, a săpunurilor colorate, dar și a detergenților. Este absolut necesară folosirea produselor de igienă a pielii special concepute pentru pielea atopică, formule fără alergeni, fără săpun, fără parabeni, fără coloranți artificiali, hipoalergenice, care să curețe delicat și să protejeze echilibrul pielii. Astăzi, dispunem de o gamă largă de geluri de duș, săpunuri sau uleiuri de duș, cum sunt cele din gama Atoderm. După folosirea lor, se recomandă îngrijirea complementară cu balsamuri și creme hidratante din aceeasi gamă (Atoderm cremă hidratantă, Atoderm pp balsam, Atoderm Intensiv Balsam). Nu trebuie omise nici produsele de menținere a efectelor terapeutice favorabile.

Un semnal de alarmă trebuie tras asupra dermatocorticoizilor folosiți în mod excesiv pentru tratarea leziunilor de dermatită atopică. Trebuie specificat că abuzul acestora poate determina complicații precum: atrofia cutanată (însoțită de echimoze, teleangiectazii, vindecare cutanată defectuoasă), acneea cortizonică, rozaceea, dermatita periorală. Tratamentul sistemic corticoid folosit în dermatita atopică se poate complica cu apariția sindromului Cushing. De aceea, doar la recomandarea medicului se pot utiliza și doar în schema de aplicare recomandată de specialist.

Dr. Radu Mihaela - medic specialist dermatovenerolog

CELE MAI RECENTE ARTICOLE

Rolul pediatrului în tratamentul dermatitei atopice Rolul pediatrului în tratamentul dermatitei atopice

Dermatita atopică influențează, în mod direct, atât viața copilului, cât și a familiei sale. Copilul se poate confrunta cu episoade de remisie sau acu...

citește tot articolul
Dermatita atopică și vaccinurile Dermatita atopică și vaccinurile

Este posibil ca “dermatită atopică” și “vaccin” să fie printre cele mai căutate cuvinte pe Internet de către proaspetele mame. De ce? Pentru că peste ...

citește tot articolul
Conjunctivita și dermatita atopică Conjunctivita și dermatita atopică

Atopia reprezintă o predispoziție familială pentru producerea de anticorpi Ig E, ca răspuns la doze mici de alergeni și pentru dezvoltarea unor boli t...

citește tot articolul
Virusuri care pot agrava simptomatologia în dermatita atopică Virusuri care pot agrava simptomatologia în dermatita atopică

Suprainfecțiile microbiene sau virale reprezintă complicațiile cele mai frecvente ale dermatitei atopice. Leziunile de grataj (scărpinat) constituie f...

citește tot articolul